Viața pe Mercur: Ce au descoperit astronomii despre planeta pe care, teoretic, n-am putea trăi

Planeta Mercur pare un loc inospitalier vieții, cu temperaturi la suprafață de peste 400 de grade Celsius, datorită apropierii sale extrem de apropiate de Soare.

Viață pe Mercur?

Dar noi cercetări sugerează că există regiuni pe cea mai mică planetă a Sistemului Solar care ar putea avea condițiile potrivite pentru ca viața biologică să supraviețuiască.

Oamenii de știință de la Institutul de Științe Planetare (PSI) din Arizona spun că au găsit dovezi ale ghețarilor de sare pe suprafața planetei, regiuni care sunt similare cu mediile extrem de dure și bogate în sare de pe Pământ, unde viața încă găsește o modalitate de a exista.

„Compuși specifici de sare de pe Pământ creează nișe locuibile chiar și în unele dintre cele mai dure medii în care apar, cum ar fi deșertul arid Atacama din Chile”, a spus Alexis Rodriguez, om de știință PSI și autor principal al unei noi lucrări publicate în Planetary Science Journal, într-o declarație.

„Această descoperire ne determină să ne gândim la posibilitatea unor zone subterane pe Mercur care ar putea fi mai primitoare decât suprafața sa aspră”.

Vezi și: FOTO Mercur, surprinsă în câteva fotografii de excepție: ce a descoperit NASA despre această planetă

Sonda Mercur Messenger de la NASA a dezvăluit că planeta conține compuși volatili – cum ar fi sodiu, potasiu, sulf și clor – despre care oamenii de știință credeau anterior că au fost îndepărtați cu mult timp în urmă, din cauza apropierii Soarelui și a lipsei de atmosferă a planetei.

Ce spun cercetătorii

Cercetătorii și-au concentrat studiul pe două zone ale planetei, un crater de impact, numit Raditladi, și o regiune din polul nord, numită Borealis Chaos. Studiind aceste regiuni, cercetătorii au concluzionat că o cantitate considerabilă din acești compuși volatili se găsesc în forme subterane asemănătoare ghețarilor, care sunt descoperite atunci când un asteroid lovește suprafața planetei.

Oamenii de știință sugerează că aceste straturi de sare s-au format inițial la distanță de planetă, când vulcanii trimiteau vapori de apă ce conțineau sodiu, care s-ar condensa în bazine temporare de apă. Soarele ar evapora apoi apa, lăsând în urmă sodiul, care s-a acumulat în straturi de-a lungul miliardelor de ani.

Aceste straturi ar putea conține dovezi ale vieții, spune echipa, la fel ca bazinele aspre de sare de pe planeta noastră, care pot adăposti viață microbiană.

Vezi și: Cea mai apropiată planetă de Pământ nu e nici Venus și nici Marte: ce spun cercetătorii